ȚÂNŢĂRENI (Județul Gorj)

Comuna Țînțăreni este situată în județul Gorj, la o distanță de aproximativ 70 km de municipiul Tâgă Jiu, reședința județului. Aceasta face parte din regiunea istorică a Olteniei și este alcătuită din patru sate: Țînțăreni, Florești, Chiciora și Arpadia. Satul reședință, Țînțăreni, este un vechi nucleu românesc cu tradiții strâncuplate, iar cel mai apropiat centru industrial și de consum este orașul Filiași, din județul Dolj, situat la numai 4 km distanță.

Date Geografice

date necunoscute

Nume	Țînțăreni
Județ	Gorj
Regiune istorică	Oltenia
Coordonate GPS	44.6207127, 23.5403118
Altitudine
Suprafață	date necunoscute

Relief

Comuna Țînțăreni este amplasată într-o zonă caracterizată de câmpii și dealuri, situată pe malul râului Jiu. Peisajul natural îmbină bogățiile câmpului cu cele ale dealului, oferind o peisură fericită și accesibilă. Așezarea este străbunătățită printr-o rețea de căi rutiere care asigură legături directe cu orașele Filiași și Craiova.

Climat

În conformitate cu poziția sa din sud-vestul României și influența regiunii oltenesti, comuna Țînțăreni beneficiază de un climă continentală moderată, cu veri calde și toamnă blânde, iar ierni potrivate de ninsori moderate. Aceste condiții climatice favorizează dezvoltarea agriculturii și activității turistice de tip rural.

Populație și Demografie

Conform datelor disponibile, comuna Țînțăreni are o populație stabilă, formată în principal din comunitate de români. Locuitorii sunt implicați activ în activități economice precum agricultura, silvicultura și micul comerț local. Demografic, satul se menține ca un centru comunitar puternic, cu tradiții culturale bine păstrate.

Istoric

Istoria comunei Țînțăreni este strâns legată de prezența unei vechi mănăstiri de lemn, înființată de Mihai Coțofeanu, marele spătar al lui Matei Vodă, conform arhivelor Olteniei din 1936. Prima atestare documentară a comunei datează din anul 1571, iar în anul 1657, călătorul străin Paul de Alep a vizitat mănăstirea aflată pe malul râului Jiu. Sub Constantin Brâncoveanu, mănăstirea a fost refăcută de Cornea Brăiloiu, probabil transformându-se din lemn în piatră. Pe parcursul secolilor, lăcașul de cult a suferit diverse transformări ca urmare a fenomenelor naturale și acțiunii omului, fiind reparat în 1859, 1875 și 1903. Astăzi, biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“ se află într-un proces de consolidare, restaurare și valorificare turistică, ridicată pe temeliile vechii mănăstiri.

Obiective Turistice

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“

Aceasta este principala atracție turistică a comunei Țînțăreni, ridicată pe temeliile vechii mănăstiri de lemn a cărei existență este documentată încă din anul 1634-1635. Biserica se află în mijlocul cimitirului satului Țînțăreni și reprezintă un loc de închinăciune de sute de ani. Crucile de jurământ, bătute în trunchiul brazilor, străjuiesc turnul clopotniței, iar chipurile sfinților Mihail și Gavriil sunt pictate pe pereții exteriori. Scările din lemn duc la clopotele vechi, care bat și astăzi pentru a chema credincioșii în rugăciune.

Personalități

Printre personalitățile legate de istoria comunei Țînțăreni, se numește Mihai Coțofeanu, marele spătar al lui Matei Vodă, care a fost ctitorul inițial al mănăstirii locale. De asemenea, Cornea Brăiloiu a contribuit la reconstrucția mănăstirii sub domnia lui Constantin Brâncoveanu. Printre alții, călătorul străin Paul de Alep a lăsat amprenta sa asupra istoriei locului prin descrierea sa detaliată a vizitei sale în anul 1657.

Harta Comuna Ţânţăreni, Gorj